Site-ul Oficial al Primariei Zorleni

Comuna Zorleni este formată din următoarele localităţi:

  • Zorleni
  • Popeni
  • Simila
  • Dealu Mare.

În satul Zorleni îşi are sediul Primăria şi Consiliul Local.
Comuna Zorleni se află situată în partea de sud a judeţului raportată la municipiul Vaslui, reşedinţă de judeţ.
Se învecinează cu:

  • comuna Banca la nord
  • municipiul Bârlad şi comuna Griviţa la sud
  • comuna Epureni şi comuna Şuletea la est
  • comuna Băcani şi comuna Perieni la vest
  • comuna Băcani la nord-vest
  • comuna Vinderei şi comuna Măluşteni la sud–est.

Suprafaţa totală a comunei Zorleni este de 13344 ha, din care:

  • terenuri arabile – 6734 ha;
  • păşune – 2322 ha;
  • fâneţe – 85 ha;
  • vii – 228 ha;
  • livezi – 14 ha;
  • drumuri – 202 km;
  • curţi şi construcţii – 278 ha;
  • teren neproductiv – 599 ha;
  • păduri – 2659 ha;
  • ape – 223 ha.

Comuna Zorleni se găseşte în Podişul Central Moldovenesc, încadrându-se în subunitatea acestuia denumită Colinele Tutovei. Privită în ansamblu, Colinele Tutovei se prezintă fragmentate sub formă de dealuri înalte cu platforme largi la părţile superioare.
Altitudinile sunt cuprinse între 100-250 metri. Dealurile sunt mărginite de numeroşi versanţi cu caracter de creste şi care reflectă destul de fidel structura lor geologică.
Văile care le traversează sunt destul de largi.
Transversal, dealurile sunt străbătute de numeroşi torenţi a căror putere erozivă, în comuna Zorleni, este accentuată.
Solurile din comună aparţin în majoritatea tipului genetic al cernoziomurilor levigate, de la mediu până la puternic – formate de nisipuri.
Pe înălţimile cele mai mari, în jur de 250 metri, se întâlnesc soluri cenuşii de pădure pe care, de altfel, se dezvoltă şi o vegetaţie forestieră.
Vegetaţia naturală care se dezvoltă pe aceste soluri este formată, în principal, din pajişti stepice de silvo-stepă în care predomină asociaţii cu Festuca, Stipa, Astemisia etc.
Pe alocuri apar pâlcuri de pădure de foioase, în care predomină stejarul, frasinul,salcâmul.
În concluzie, cadrul general al comunei Zorleni apare, în mare parte, favorabil dezvoltării agriculturii şi aşezărilor omeneşti oferind terenuri bune, soluri, favorabile culturii de porumb, grâu, floarea soarelui şi mai puţin pentru viticultură şi pomicultură.
Se întâlnesc însă şi unele elemente nefavorabile, cum ar fi: fenomenele de alunecare şi ca urmare a ploilor torenţiale.
Climatul comunei Zorleni are un caracter temperat-continental de nuanţă mai excesivă, caracterizat prin veri călduroase şi secetoase şi ierni destul de geroase şi viscole.
Temperatura medie anuală este cuprinsă între 9 – 10 C, luna cea mai caldă fiind iulie cu o valoare lunară între 21-22 C, iar luna cea mai rece fiind ianuarie cu valoarea medie lunară cuprinsă între -3 şi -4 C.
Aceste valori dau amplitudine termică anuală în jur de 27 C, ceea ce înseamnă un caracter continental foarte accentuat.
Regimul anual al ploilor este neuniform, cele mai mari cantităţi căzând în luna iunie, iar cele mai mici cantităţi căzând în lunile de iarnă şi la începutul primăverii.
Vânturile cele mai frecvente bat din nord (30,9%), sud (13,5%) şi sud-vest (10,1%). Se constată însă şi existenţa unor vânturi locale ale căror direcţii sunt influienţate de orientarea formelor de relief.
Fenomene meteorologice extreme au avut loc în data de 06 august 2006, când asupra comunei au căzut precipitaţii sub formă de ploaie cu caracter torenţial şi cu vânt puternic cu aspect de vijelie, în urma căreia au fost avariate acoperişurile a cinci case şi anexe gospodăreşti.
Comuna Zorleni are o reţea hidrografică. Există un râu important denumit “Râul Bârlad” care este un afluent al râului Siret. Regimul acestui curs de apă este permanent, caracterizat prin variaţii de debite şi nivele prin scurgerea apei de primăvară şi vară de pe versanţi, având ca afluenţi pârâul Simila, pârâul Trauş, pârâul Zorleni, şi Sohădău.
Apele subterane sunt legate direct de structura geologică, fiind cantonate în depozitele nisipoase la adâncimi variabile în funcţie de apariţia intercalaţiilor impermiabile argiloase.
În vatra satului apa subterană se găseşte la adâncimi ce variază între 3 şi 30 metri.